Natură · Toltrele Prutului
Toltrele: recifi de corali în mijlocul câmpului
Stâncile albe care ies din dealurile din jurul satului nu sunt stânci obișnuite. Sunt schelete de corali, scoici și alge, rămase pe loc după ce marea care le acoperea s-a retras.
Pe scurt
- Toltrele Prutului sunt un lanț de formațiuni recifale calcaroase lung de aproape 200 km, de-a lungul Prutului mijlociu. Pe alocuri trec de 100 de metri înălțime.
- Sunt făcute din resturi de alge litotamnii, corali, foraminifere, briozoare, moluște și crabi, care au trăit acum 10 până la 20 de milioane de ani, în apele calde ale mărilor badeniană și sarmațiană.
- În jurul Duruitoarei Vechi se văd cel mai bine în defileu, la 20 de minute pe jos, la Stânca Dragostei, la 3 km pe jos, și la meandrele Ciuhurului, spre Văratic.
Prima dată când urci pe un deal la Duruitoarea Veche și dai peste un bloc de piatră albă ieșind din iarbă, te întrebi ce caută acolo, în mijlocul câmpului.
A fost odată o mare caldă
Acum aproximativ 15 până la 20 de milioane de ani, teritoriul de azi al Republicii Moldova era acoperit de apă. Marea aceea, căreia geologii îi spun badeniană și apoi sarmațiană, era caldă, puțin adâncă și plină de viață, ca o lagună tropicală.
Pe fundul ei creșteau recifi, și nu numai din corali: alge litotamnii, foraminifere, briozoare, moluște, crabi. Toate se depun, mor și se întăresc, strat peste strat, în milioane de ani de apă caldă, până se formează bariere de calcar.
Apoi marea s-a retras, iar recifii au rămas. Vântul, ploaia și râurile au ros pământul mai moale din jurul lor, și ce a rămas în picioare sunt stâncile pe care le vezi azi.
Ce înseamnă „toltre”
Toltrele Prutului sunt un lanț de formațiuni recifale calcaroase, lung de aproape 200 de kilometri, de-a lungul Prutului mijlociu. Deși în multe locuri sunt rupte în bucăți, ele formează încă o structură unitară, iar pe alocuri trec de 100 de metri înălțime. Se adună mai ales în bazinele râurilor mici care se varsă în Prut: Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiștea, Racovăț, Camenca și Ciuhur, râul nostru.
Ce vezi când te uiți de aproape
Merită să te apropii de o stâncă și să te uiți la ea de la treizeci de centimetri. Calcarul nu e neted. Este o îngrămădire de forme rotunjite, tuburi, ramificații și cochilii, adică organismele însele, transformate în piatră.
Peretele defileului de lângă sat este calcar de vârstă badeniană-volhiniană, adică sarmațian inferior. Prin el, un pârâu mărunt numit Duruita a tăiat, în timp, defileul și grota în care s-au găsit cele mai vechi urme de locuire umană din Moldova. Reciful, defileul, grota, satul și numele satului vin toate din aceeași piatră.
Unde se văd cel mai bine
Meandrele Ciuhurului
La câțiva kilometri de sat, spre Văratic, Ciuhurul se răsucește printre toltre înainte să se verse în lac. Priveliștea de sus, cu apă turcoaz între pereți de calcar alb, este cea mai fotografiată din zonă.
Grota Îndrăgostiților
Tot pe drumul spre Văratic, în peretele de stâncă se deschide o grotă din care se vede valea ca printr-o ramă. Localnicii îi spun Grota Îndrăgostiților. De acolo e făcută fotografia de mai jos.
Stânca Dragostei
Un recif de calcar cu grote, ridicat deasupra apei, la 3 kilometri de mers pe jos din sat. Drumul trece printre stânci și pajiști, iar de sus se vede toată valea. Este cea mai frumoasă plimbare din zonă și îți ia o jumătate de zi.
Cascada de la Văratic
Nu departe de Duruitoarea Veche, apa curge peste o streașină de calcar, într-un mic amfiteatru de piatră. Vara e un fir subțire, iar primăvara, după topirea zăpezii, chiar arată ca o cascadă. Este exact tipul de loc de la care satul și-a luat numele: o „duruitoare”, adică apă care face zgomot când cade peste praguri de piatră.
Pentru cine vrea și puțin efort
Toltrele de la Duruitoarea Veche și de la Cobani sunt cunoscute ca locuri bune pentru escaladă, pentru că pereții sunt scurți, verticali și cu prize bune. La Stânca Cobani s-au ținut chiar competiții.
Dacă vii cu echipament propriu și cu experiență, ai unde. Dacă nu, mersul pe creastă e la fel de frumos și nu îți trebuie decât bocanci.
Trasee pe jos, pornind din sat
- Defileul Duruitoarea și grota: 20 de minute pe jos. Cel mai scurt traseu și cel mai bogat în poveste.
- Stânca Dragostei: 3 km pe jos, printre stânci și pajiști.
- Meandrele Ciuhurului și Grota Îndrăgostiților: spre Văratic, o jumătate de zi cu opriri.
- Priveliștea spre Văratic: panoramă de pe dealurile din spatele satului, bună pentru un popas scurt.
Un sfat despre lumină
Calcarul e alb și, la amiază, în soare puternic, arată plat, fără relief. Mergi dimineața devreme sau în ultimele două ore înainte de apus. Atunci piatra se face aurie, grotele intră în umbră și se vede toată structura recifului. Toate fotografiile bune din zonă sunt făcute la ora aceea.
Pe ploaie nu se merge pe toltre, pentru că piatra udă alunecă. Iarna, pe vreme uscată, peretele îngheață și nu găsești pe nimeni acolo.
Întrebări frecvente
Ce sunt toltrele?
Toltrele sunt formațiuni recifale calcaroase, adică recifi fosili rămași pe uscat după retragerea mării. Toltrele Prutului formează un lanț lung de aproape 200 de kilometri de-a lungul Prutului mijlociu și, deși sunt rupte în bucăți în multe locuri, alcătuiesc încă o structură unitară care pe alocuri trece de 100 de metri înălțime.
Câți ani au toltrele Prutului?
Organismele care le-au format, adică alge litotamnii, corali, foraminifere, briozoare, moluște și crabi, au trăit acum 10 până la 20 de milioane de ani, în apele calde ale mărilor badeniană și sarmațiană. Marea acoperea teritoriul de azi al Republicii Moldova acum aproximativ 15 până la 20 de milioane de ani.
Unde se văd cel mai bine toltrele lângă Duruitoarea Veche?
În Defileul Duruitoarea, la 20 de minute de mers pe jos din sat. La Stânca Dragostei, un recif cu grote ridicat deasupra apei, la 3 kilometri pe jos. Și la meandrele Ciuhurului, spre Văratic, unde apa turcoaz curge între pereți de calcar alb, inclusiv din Grota Îndrăgostiților.
Se poate face escaladă pe toltre?
Da. Toltrele de la Duruitoarea Veche și de la Cobani sunt cunoscute ca locuri bune pentru escaladă, cu pereți scurți, verticali și cu prize bune. La Stânca Cobani s-au ținut competiții. Îți trebuie echipament propriu și experiență.
De unde vine numele satului Duruitoarea Veche?
De la cuvântul „duruitoare”, format de la verbul „a durui”, adică a face zgomot. O duruitoare este un loc îngust în albia unui râuleț unde apa curge repede și face gălăgie. Mai înseamnă și prag, sau cascadă. Pârâul Duruita, care a tăiat defileul prin calcar, curge și azi.
Surse
- „Toltrele Prutului”, Wikipedia în limba română. De aici sunt lungimea lanțului recifal, altitudinea, bazinele râurilor, compoziția recifilor și vârsta lor. ro.wikipedia.org
- „Defileul Duruitoarea”, Wikipedia în limba română. De aici sunt calcarul badenian-volhinian, pârâul Duruita și statutul de arie protejată. ro.wikipedia.org
- „Geneza formațiunilor recifale Camenca - Chișinău”, Universitatea Tehnică a Moldovei. De aici sunt organismele care au format recifii și condițiile mărilor badeniană și sarmațiană. repository.utm.md
Vezi toltrele într-un weekend
Defileul, meandrele Ciuhurului și Stânca Dragostei se fac în două zile. Rezervă o cameră, iar Nicolae îți spune pe unde se merge.
Pensiune în Duruitoarea Veche, raionul Rîșcani. 9 camere și 36 de locuri, la 100 de metri de Lacul Costești-Stânca. Deschisă din mai până în octombrie.
Telefon și WhatsApp: +373 798 48 077
